11:04 am - vineri, 28 aprilie 2017

O petrecere cu adevarat frumoasa

Cea mai frumoasa petrecere la care am participat vreodata a avut loc cu cativa ani in urma, pe cand lucram in Resurse Umane. La ideea directoarei noastre de atunci, am facut un bal mascat si fiecare dintre cei care au fost invitati a trebuit sa se costumeze intr-un personaj. Initial ideea nu m-a incantat prea tare, dar pe masura ce trecea timpul si petrecerea se apropia, auzeam peste tot pe unde mergeam, in micile pauze de respiro, de cafea sau de masa ale colegilor mei, numai discutii legate de costumarea cu pricina.

In mod normal, petrecerile traditionale ale marilor companii nu sunt agreate in mod deosebit de salariati, care oricum au ceva rezerve in a se desfasura de fata cu sefii de departament sau marii directori care, la o adica, care le pot hotari soarta: nu stii niciodata cine e deranjat ca razi prea tare, ca bei prea mult, sau de unde apar discutii ca ai dansat prea insinuant cu un coleg care in mod normal este bine mersi insurat. Pe de alta parte prezenta este destul de…obligatorie, adica daca nu te prezinti inseamna ca nu ai spirit de echipa, nu vrei sa petreci timp cu colegii, nu socializezi.

Ei bine, de data aceea, cand am organizat petrecerea costumata, toata lumea a asteptat-o cu nerabdare si a venit cu drag. Am fost si uimita cum sala s-a umplut de mosntri, vrajitori, de politiste si scolarite, chinezi, Supermani si Batmani, printi sau pirati. Directoarea noastra avea talia incinsa de o rochie cu corset si o intruchipa pe Scarlet O’ Hara, dar atat de realist incat aveam tensinta de a-l cauta cu privirea pe Rhet Butler, convinsa ca trebuia sa apara de undeva.

Acela a fost momentul in care mi-am dat seama ca nu voi refuza niciodata copilului meu bucuria participarii la petreceri personaje pentru ca, daca niste adulti au savurata atat de tare aceasta idee, imi pot imagina cat de fericit ar fi un copil, care inca mai traieste pe jumatate intr-o lume a basmului, populata de Feti Frumosi si zane bune.

As incepe cu botezul, unde as aduce ursitoare care sa anime petrecera si sa faca puiului meu de om, urari de dragoste si belsug si fericire care sa il insoteasca intreaga sa viata. Poate ca el nici nu va intelege ce se intampla, dar mai tarziu, cand am sa ii arat fotografiile si inregistrarea, se va bucura sa vada ca zanele bune i-au vegheat venirea pe lume si va intelege cat de norocoasa m-am simtit sa il primesc in viata mea.

Niciun comentariu.

Lasa un raspuns