11:04 am - vineri, 28 aprilie 2017

In fata unor rafturi cu carti

In dupa amiezele cand nu se lipeste somnul de mine, ma invart prin sufragerie si mangai cu privirea rafturile de carti din bibilioteca. Stau cuminti, asezate fiecare in rostul ei, dupa tema si starea de spirit pe care am avut-o cand le-am cumparat. Dupa locul lor stiu cum mi se va orandui viata de aici inainte. Jos de tot sunt cele de la lecturile obligatorii din scoala. Imi sunt dragi nu atat pentru continut, ci pentru ca imi amitesc de fiecare lectie de romana si fiecare lectie poarta in spate poveara dulce a amintirilor din liceu. De fiecare carte se leaga intamplari pe care nu as vrea sa le uit….si sunt mai prospete in sufletul meu chiar decat continutul propriu zis al cartii.

Dupa ele, tot in josul bibliotecii se afla romanele de dragoste. Astea arata cam zdrentuite, mi-am petrecut nopti intregi in compania lor, pe cand alta nu aveam. Nu le-am pus la indemana pentru ca le stiu pe de rost, as putea recita pagini intregi…iar partea cu dragostea infocata a trecut in viata me, odata cu tineretea.

Intr-un raft la vedere se odihnesc cele de calatorie, asta a ramas placerea si vusul meu. Nu sunt mult, dar pe masura ce unele se vor consuma, dupa ce locurile pe care le descriu vor fi vazute, altele le vor lua locul.

Intr-un fel ciudat, stiu cu precizie ca viata mi-a fost schimbata de carti. Daca nu as fi citit de copil, randurile astea nu se insirau aici,…si nici multe altele, care m-au dus catre succese neasteptate…dar dorite. Fiecare rand pe care l-am parcurs vreodata a avut rolul sau intr-o existenta a carui sens sunt incredintata ca o sa il aflu abia la sfarsit. Le sunt recunoscatoare, pentru ca m-au facut…eu, cea de acum.

Niciun comentariu.

Lasa un raspuns